CDPL FEST 85 – documentar Bijutierul (Valeriu Mircea Popa)

Vineri, 23 iunie, de la ora 19.00, în Club A, se va proiecta documentarul Bijutierul (Valeriu Mircea Popa), regia Vlad Rotaru, CDPL.DOC 2017.

cu: Valeriu Mircea Popa, Nora Iuga (voce)
bilet 10 lei

VMPRetras din agitația contemporană, Valeriu Mircea Popa rememorează traseul personal (muzică, poezie, copilărie, Revoluție) într-un puzzle care recompune atmosfera unui model spiritual. Bijutierul (titlul unui volum de versuri) se reinventează la o vârstă la care speranța de viață și de creativitate rămâne în afara granițelor. Un altfel de „privește cerul“, prin care ne intersectăm cu seninătatea unui om liber. Lucrurile și obiectele devin personaje, iar pianul urcă și coboară scările destinului creator.

CDPL FEST 79 – ediție top t Buzău

top t  Buzău – festivalul rezistenței rock, lansare în Club A

Vineri, 28 aprilie, în Club A se va lansa volumul top t  Buzău – festivalul rezistenței rock, în cadrul festivalului tradițional al Casei de pariuri literare. CDPL FEST 79 propune de la ora 17.00 un tur virtual prin istoria festivalului, proiecția unor documentare realizate de Doru Rocker Ionescu despre istoria top t, dar și o colecție de afișe, tricouri, programe ale tuturor edițiilor.

Cdpl 79De la ora 19.00, volumul va fi prezentat de Tolea Poștovei, Florin Artene, Nelu Stratone, Flori-Silviu Ursulescu și Doru Rocker Ionescu. Cu acest prilej se vor anunța toate noutățile legate de reluarea festivalului, în septembrie 2017.

Volumul top t Buzău – festivalul rezistenței rock (re)aduce în discuție istoria celui mai important festival rock al României. Apărut în seria STRATONE, cu Nelu Stratone coordonator, volumul beneficiază de un cuvânt introductiv semnat de Gabi Gomboș plus o postfață de Florin-Silviu Ursulescu, doi grei ai istoriei festivalului. Structura este una cumva istoricizantă: un palmares al edițiilor, un amplu interiviu cu Cornel Constantinescu, Tolea Poștovei și Florin Artene, trei dintre artizanii organizatori, un capitol dedicat scenei rock buzoiene, impresii ale participanților la festival, interviuri realizate de-a lungul timpului în caietele program. Veți regăsi și multe fotografii din edițiile top t.

Cartea-document este și o pledoarie pentru revenirea festivalului în circuitul național, editura Casa de pariuri literare propunând în noiembrie 2016, la târgul Gaudeamus, un stand personalizat al festivalului. Ebook aici (http://www.elefant.ro/ebooks/id/-378494.html).

CDPL FEST continuă seria celor 30 de întâlniri unu și unu (Club A, 2010-2012) și reprezintă cam singurul spațiu underground care nu pactizează cu zona deconturilor oficiale. Deși este un festival editorial, atipic și neînregimentat, nu se limitează la titlurile CDPL, prezintând cele mai importante repere literare contemporane și punând un accent deosebit pe istoria editurilor și documentarele cu și despre scriitori. 12 ediții au fost exclusiv muzicale.

 

CDPL FEST 46 – FSU

Marți, 15 martie 2016, în cadrul Săptămânii aniversare ClubA (11-18 martie) va avea loc un CDPL FEST rock special dedicat lui Florin-Silviu Ursulescu. Proiecția test cu publicul a documentarului FSU va rula de la ora 19.00.

12079609_1150020458372656_3417350704042148986_n

FSU

CDPL.DOC, 2016

cu: Florin-Silviu Ursulescu, Nicu Covaci, Mircea Florian, Lenți Chiriac, Doru Ionescu

Muzica: Phoenix (Negru Vodă)

regia: Marian Baciu

scenariul și producția: un cristian

Arhiva CDPL – Matei Vișniec în Club A

Pe 29 ianuarie, Matei Vișniec împlinește 60 de ani, prilej pentru a-i ura La mulți ani! și a scoate de la naftalină un fragment de la întâlnirea pe care scriitorul a avut-o cu Cosmin Ciotloș și un cristian pe 22 noiembrie 2010, în Club A, la unu și unu.

Ciprian Burcovschi la Interviurile de luni

„Fii Semn Bun în orașul tău” va funcționa

un interviu cu Ciprian Burcovschi

 

un cristian: AdLittera tocmai a dat startul ediției a VI-a a concursului „Incubatorul de condeie”. Puzderia de concursuri literare din ultima vreme mă face să fiu sceptic în privința rolului unui concurs, dar te știu om serios, care nu se va lăsa doborât nici de concurența tot mai mare, nici de asaltul de doritori literari. Prin ce se diferențiază Incubatorul de condeie (o titulatură la care se mai poate lucra) de alte concursuri?

Ciprian Burcovschi: Agenția culturală de tip coafură: rezistă! Hahahaha! Acum, serios: a șasea ediție poate părea puțin. Pentru un concurs de debut literar cu finanțare 100% privată, independent și autonom pot spune că e greu și frumos. Și important, pentru că am dorit să fie la un nivel calitativ ridicat, pentru cei care au nevoie de confirmarea talentului. Al doilea scop este atenționarea editurilor care sunt interesate de debutanți. Așa am gândit atunci, sper să se înțeleagă mai bine misiunea noastră, odată cu reconfigurarea industriei de carte.

Se poate spune că „Incubator” nu are nimic poetic, dar noi (împreună cu Sebastian Hubati) ne-am gândit că pentru un public neavizat, neinițiat, dar ludic și dornic de noi experiențe, noțiunea trebuie să aibă sens de „entry level”, „start-up”, pentru că IDC înseamnă A) înscriere în concurs literar (pe platformă online dedicată) și B) ateliere de „creative writing” în format blitz. Adică, noțiuni explicate pe înțelesul unui public avid de „how to” în diverse direcții pentru diverse genuri literare. Lectorul are la dispoziție 4 ședințe de „joacă serioasă” și una concluzivă, cu cei care vor să se înscrie în concurs. Atelierele sunt gratuite și nu sunt impuse sau restrictive. Cine participă și își face temele (lol) va fi semnatar al Caietului de Atelier IDC, într-o culegere de texte, publicate în format electronic descărcabil gratuit de pe site Concursului IDC. Cine câștigă Concursul IDC este publicat în Antologia IDC (variantă print și carte digitală). Nu oferim premii în bani, ci cărți. Nimic mai mult, dar nu cred că e puțin.

burcovschi 2Mi-ar plăcea să cred că acest concurs de debut a oferit mai multă încredere în scriitura celor selectați ca fiind câștigători, pentru că unii dintre ei au publicat volume proprii la diverse edituri: Adrian Diniș, Silvia T., Andrei Zbîrnea, Liviu Ofileanu, Sorin Lucaci, Bogdan Constantinescu, Albert Cătănuș, Carmen Măcelaru, Laura Baban, Bianca Dobrescu, Radu Niţescu, Ioan Șerbu, Teodora Gheorghe, Marius Lăzărescu, Marius Gabor, Iulia Modiga.

În perioada 19 octombrie – 22 noiembrie a.c., îi așteptăm să se înscrie în concurs pe cei care nu au debutat încă, iar pe cei care au posibilitatea de a veni la Atelierele IDC (duminica, de la ora 14.00) îi așteaptă Felix Nicolau pentru cursuri blitz de creative writing. Detaliile se găsesc pe idc.adlittera.com.

 

Pentru a doua vară, ai reușit să faci un program de lecturi plătite în Grădina de citit. Că s-au numit lecturi de joi sau chiar o lectură cuplată cu noaptea bibliotecilor, într-o vineri, 30 de invitați, plus moderatorii aferenți, au fost în atenția publicului. Ce concluzii ai după două ediții?

În primul rând este meritul Bibliotecii Metropolitane București (BMB) pentru că a valorizat „Grădina de citit”. Agenția AdLittera a fost selectată să organizeze lecturi publice, iar noi am adus scriitorii consacrați și debutanți, cu notorietate și mai puțin vizibili, să citească din operele lor sau din texte noi, în curs de publicare. Am invitat moderatori pentru a lărgi spațiul de dialog cultural și am mediatizat evenimentele.

La „Lectura de Joi”, numărul publicului a variat în funcție de numele scriitorilor invitați și de vreme. Când prognoza nu era favorabilă desfășurării acțiunii în aer liber, lecturile se produceau în incinta BMB. Publicul a venit și pe vreme caniculară și pe ploaie. Iar concluzia noastră este că un proiect cultural de calitate atrage public indiferent de vreme. Spun asta pentru că publicul bucureștean este destul de comod și meteo-dependent dar, oferindu-i întâlniri memorabile îi satisfacem plăcerile, iar noi suntem bucuroși când vedem că, la finalul evenimentului, oamenii pleacă comentând cu zîmbetul pe buze.

SemneBune are o prezență activă la festivaluri, prezintă dosare literare cu scriitori, e din ce în ce mai vizibilă. N-o să reiau discuția pe care am purtat-o acum ceva vreme, în Club A, dar îți propun să punctăm datele importante din istoria proiectului și cam care sunt intențiile tale manageriale?

SemneBune este un experiment de presă. Am plecat pe acest drum cu gândul de a fi portavocea editurilor. Apoi, am reconsiderat structura și strategia editorială. Cu text original, creat de oameni care iubesc cartea și literatura, dorim să facem jurnalism prin activism și nu invers.

burcovschi 3Nu dorim să suplinim sau să înlocuim alte gazete culturale sau literare. SemneBune este complementară celorlate publicații online și nu avem concurență pentru că nu credem că ea există. Toate publicațiile culturale au un singur scop: informarea publicului. Elementele care ne diferențiază de alte platforme online sunt campaniile online+offline: „Bagajul de cultură”, seria „Colocvial” pe care o vom relua din primăvară, prezentări de oameni și idei. Iar în fiecare an, SemneBune are stand la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT), cu un happening de excepție: „Scrie-ți povestea”.

Intenția mea este să mențin unitatea redacției și să avem forță să ne dezvoltăm echipa și în țară. Cu energia redactorului șef Andreea Banciu, am creat „ambasadă” la Iași și vrem și la Timișoara și Brașov, curând. La anul, vom vorbi despre „semne bune în orașul tău”. Pentru că, în toate centrele universitare din țară, se întâmplă acte artistice, sunt prezentați oameni deosebiți și sunt invitați artiști care contează. Urbea studențească, în general, mustește de evenimente mici sau mari, pe bani publici sau privați, dar nu toată lumea află despre acestea. Deci, lipsesc elementele de signalistică. „Fii Semn Bun în orașul tău” va funcționa. Sunt convins.

Știu că ai multe de spus pe partea de realizare de proiecte și lucrul (legal!) într-o zonă mai mereu prinsă în offside. Ce recomandări există pentru presupus nerentabila zonă literară?

Of! Câte sunt aici de spus, pe cifre, pe bun-simț, pe strategii de politică culturală europeană…

Mă voi referi aici doar la lipsa coerenței la nivel național.

fest-17-4Eu cred că toți jucătorii din piața de carte lucrează legal. Există un procent, mai mare sau mai mic din cifra de afaceri care nu este declarat. În opinia mea, fără fiscalizare completă nu vom avea o statistică reală și vom colora numere de dragul imaginii de brand, raportând vânzări false. Nu vom ști realitatea niciodată. Nu vom avea o piață de carte dezvoltată prin acțiuni B2C (business to consumer), pentru că nu există profilul consumatorului.

Chiar dacă mă repet, o mai spun o dată: din rapoartele agenției AdLittera (sursa: sondajul sBook) privind consumul de produse și servicii culturale coroborate cu statisticile profilului cititorului, dintr-un grup de 3000 de respondenți, reiese că lunar, peste 90% dintre ei alocă din bugetul personal sub 100 lei pentru cărți. Următorul produs cultural consumat este filmul. Deci, puterea de cumpărare este mică. Competiția între edituri este mare, pe același „target” (public consumator) care crește infim,  anual. Iar tirajul unui titlu este foarte mic.

(FYI: Cercetarea a fost realizată în 2013, iar studiul elaborat de date s-a efectuat în 2014. Știi cine a comandat și plătit pentru „Înțelegerea comportamentului consumatorului de literatură în vederea dezvoltării unor strategii de marketing pentru edituri și companii interesate de investiții în mediul cultural”? Un singur client. O librărie online căreia îi pasă de cititor/ cumpărător la fel de cât îi pasă de profitul afacerii.)

Oricum, voiam doar să fac demonstrația că furatul căciulilor, șepcilor, băștilor, perucilor și meșelor… demonstrează că o piață cu credibilitate scăzută nu va atrage finanțatori privați. Deci, ai dreptate, este nerentabilă.

On-line-ul depinde mult de trafic. Unde vă situați în acest moment și cum a evoluat graficul? Cam care sunt, după tine, jucătorii care chiar contează în zona on-line-ului cultural?

burcovschi 4Eu consider că nu este relevant traficul unei reviste culturale decât dacă este în obiectivul său. Creșterea traficului cu public superficial, care a auzit de Octavian Paler de pe Facebook sau despre Mihai Eminescu că „a fost cel mai mare poet român” pentru că așa a zis profa de română, nu mi se pare important. Scriitorul Gabriel Horațiu Decuble a spus că pentru el este important cine înțelege ce citește, nu numărul oamenilor din scaune. Sunt absolut de acord. Aș adăuga că noi am căutat publicul care a avut în preocupările sale lectura și, din varii motive, a pierdut-o pe parcurs. Încercăm să le reamintim „gustul” pe care-l are cartea. Am căutat consumatori de artă să le oferim informații relevante pentru dorințele și nevoile lor oferind eșantioane din ce pot servi „after-work” și-n weekend.  Informațiile pentru „non-public” trebuie să fie altfel redactate și prezentate, pentru nivelul lor de înțelegere și nu găselniță de afiliere la „modă”, pentru că „dă bine să pari cult”.

Cifrele noastre arată foarte bine, având în vedere că publicul nostru ne citește, nu doar vizualizează „head-line” și „șapouri atractive”. Faptul că suntem citiți în România, Moldova, Anglia, Spania și câteva state din SUA demonstrează că românul din diasporă este conectat la viața culturală autohtonă, iar noi îi oferim informații utilitare din această zonă, îndeosebi din palierul literar. Prin instrumentele de măsură a audienței observăm de câte ori este preluat un articol și distribuit online, care sunt cuvintele cheie căutate și unde este pasteșat. Am avut campanii în care numărul de vizite a crescut pe site dar nu am putut fideliza cititorii. Și nici nu am forțat. Nu alergăm după fani, ne interesează doar cititorii. Abonații la „SB Digest” (newsletter săptămânal) deschid mesajul, ajung pe site și rămân în medie preț de 4 min. În spatele cifrelor sunt oameni. Eu cred că e bine!

Referitor la „jucătorii care chiar contează”, eu consider că toți sunt importanți. Fiecare publicație culturală print sau online are publicul său, fie nișat, stratificat, dedicat pe diverse arte sau mixte, toți sunt jucători în această zonă utilitară de interes public. Am menționat mai devreme că toate gazetele de informare sunt complementare, nu ar trebui să se obstrucționeze între ele. Interesul comun este de a informa corect. Cât timp îți respecți publicul (indiferent de profilul acestuia), vei avea parte de el și nu vei forța media socială, pentru trafic pe site. Iar noi am înțeles asta și suntem dependenți de public deștept.

 

25 octombrie 2015