Arhiva CDPL: Dezbatere Poeticile cotidianului (octombrie 2015)

Luni, 19 octombrie 2015, la librăria Humanitas Kretzulescu a avut loc o dezbatere despre „Poetici relaţionale. Poeticile cotidianului de la Seri de literatură în mişcare la Republica poetica împreună cu Răzvan Ţupa”. La întâlnire au fost prezenți Răzvan Țupa, Florina Pîrjol, Cosmin Perța și Anca Ionescu. A moderat: Simona Noapteș.

Timp de cinci ani, o serie de întâlniri organizate în spaţii neconvenţionale la Bucureşti (şi, de câteva ori, în afara României) a încercat să adune scriitori de toate vârstele pentru a-i pune faţă în faţă cu publicul lor. Nici acum, dicţionarul limbii române nu include termenul „performare”, dar, dacă în cazul artelor spectacolului traducerea „interpretare” poate să funcţioneze, atunci când este vorba despre literatură, limba română nu oferă decât termenul „lectură”. Acest cuvânt nu acoperă complexitatea unei prezentări ce implică şi publicul în calitate de participant activ la întâlnirea cu scriitorul, şi cu textul acestuia.

razvan-tupa-poetici-relationale
Casa de pariuri literare 2015

Iniţiat ca un proiect de promovare a literaturii contemporane pentru un public larg, Poeticile cotidianului s-a transformat, după ani de întâlniri săptămânale, într-un eveniment literar cu propria sa concepţie despre literatură: poetica relaţională.

Volumul a apărut în septembrie 2015.

Lansare „Vorbesc în gând, cu voce tare”, la Timișoara

Vineri, 10 iunie, de la ora 18, la Galeria Calpe din Bastionul Theresia din Timișoara, va avea loc lansarea cărții de interviuri Vorbesc în gând, cu voce tare, de Robert Șerban, carte apărută la editura Casa de Pariuri Literare.

afis robert

În această carte, scriitorul și jurnalistul timișorean a răspuns întrebărilor adresate de un cristian, întrebări despre literatură și lumea literară, despre presa ultimilor 20 de ani, secretele realizării unui interviu reușit, televiziune și culisele ei, despre copilărie, adolescență, prieteni ori evenimente personale importante.

Eu mă aprind cam repede, dar nu mă ține supărarea, nu se lipește de mine, indiferent despre ce e vorba. Sunt un ins senin, mulțumesc lui Dumnezeu pentru asta, dar și părinților care m-au crescut așa, ca pe un om al păcii. Iar dacă, totuși, aveam ceva care mă măcina, care nu-mi dădea tihnă, mă refugiam în citit. În singurătate. Poate că și asta m-a atras spre literatură: solitudinea de care ai nevoie ca să citești și să scrii. Din când în când, mai rar sau mai des, faci pasul înapoi din lume și rămâi cu cărțile tale. Am fost și sunt băiat de gașcă, om de lume, dar, vorba lui Petre Stoica, doar singurătatea îți este fidelă, mărturisește Robert Șerban în volumul ce va fi lansat vineri.

Despre carte și autor vor vorbi Marcel Tolcea și Adrian Marcu.

Lansare „Dincolo de ferestre” de Irina Georgescu Groza

Sâmbătă, 28 mai 2016, la unteatru (str. Sfinții Apostoli nr 44) se va lansa volumul de debut „Dincolo de ferestre” al Irinei Georgescu Groza. Prezintă: Florin Iaru și Eli Bădică. Actrița Cristina Cioran va citi din volum.

irina georgescu 2

Lansare „Locuri. Oameni. Povești – carte de reportaj”, la Chișinău

Miercuri, 28 octombrie, la ora 18.15, la Librăria din Centru din Chișinău, va avea loc lansarea volumului Locuri. Oameni. Povești de Liliana Nicolae, apărut la Casa de Pariuri Literare.

 

La lansare, alături de Liliana Nicolae, vor participa Alexandru Canțer și Sorina Ștefârță.

Preț promoțional în ziua lansării.

Sesiune de autografe.

Afish_Locuri_Oameni_Povesti72

„Într-o presă care nu prea mai pune preț pe reportaje, Liliana Nicolae perseverează cu inteligență și har. La radio și în Dilema veche, subiectele și cuvintele ei bine măsurate reconstituie lumea din frânturi, în toată normalitatea ei. Ascultate sau citite, reportajele sale ne pun pe gânduri în fața Vieții pe care, grăbiți, uităm uneori s-o contemplăm ori s-o înțelegem.”

(Mircea Vasilescu – Dilema veche)

 

„A fost în Irak, Kosovo, în Transnistria, în sate uitate de lume, a intrat în palate țigănești, a fost pe  urmele lui Brunea-Fox și Creangă. Liliana Nicolae are curaj și putere de muncă, cât șapte. Cine dorește să-i înjure pe jurnaliști să se domolească un pic și să citească reportajele și poveștile Lilianei Nicolae.” (Ovidiu Șimonca – Observator cultural)

 

LILIANA NICOLAE lucrează în presă din 1990. A debutat la Giurgiu, în presa locală, iar din 1999 a fost redactor la BBC World Service, până în 2008, la închiderea secției în limba română de la București. A lucrat apoi la Radio România Actualități, unde a realizat documentare și reportaje radio. Din 2007, scrie reportaje pentru Dilema veche, iar în prezent este producător la Radio Europa FM și predă reportajul radio la Școala de Studii Avansate în Jurnlism din Chișinău.

A transmis din Irak, Kosovo și Transnistria.

Reportajele sale au primit numeroase premii, printre care: Cel mai bun reportaj radio (acordat de Clubul Român de Presă, 2003), “Reporter European” (acordat de Parlamentul European, 2008 și 2013), Cel mai bun articol de presă scrisă (Agenția RADOR, 2009), “Jurnalistul – actor social” (Uniunea Ziariștilor Profesioniști, 2010), precum și nominalizări la Festivalul internațional de documentare radio PRIX Europa (2010 și 2011).

Lansare FSU / Florin-Silviu Ursulescu în dialog cu Doru Ionescu

Marți, 13 octombrie, de la ora 19.00, în Club A se va lansa volumul FSU Florin-Silviu Ursulescu în dialog cu Doru Ionescu, primul titlu al Colecției Muzicale CDPL. Lansare va fi completată de un concert The Cover.

fsu si doru ionescu„I se spune FSU, logic, de la iniţialele numelor. Dar nu e doar o prescurtare, cum s-ar crede, ci un brand, în muzica – generic zisă – tânără românească. S-a născut şi a crescut odată cu aceasta, atunci când a fost inventată în Occident, şi ne-a arătat-o şi nouă, în minunăţia ei. Beat, rock, pop, folk, jazz şi aşa mai departe – el le-a cules de pe cine ştie unde şi (ni) le-a dat mai departe. Nu numai melomanilor, ci şi celor care cîntau şi doreau să ştie mai multe, mai noi… Că au fost pupitrele de disc-jockey de pe la cluburile şi discotecile din Bucureşti, în primul rând, ori microfoanele şi magnetofoanele de la Radio România, nu în ultimul rând paginile atâtor ziare şi reviste, culminând cu influenta rubrică din Săptămîna, de peste tot ne întâmpina cu deferenţă şi profesionalism, cu vocea ori stiloul inconfundabile, cu acribie şi pasiune – Florin Silviu Ursulescu. Adică FSU, o marcă neînregistrată la OSIM, dar respectată de foarte mulţi, şi pe vremea când nu exista, chipurile, decât un unic îndrumător, şi în timpul de după, când toată lumea crede că se pricepe la muzică”. (Doru Ionescu)

„Înainte de ’89, puteai să asculți în discoteci, la petreceri (ceaiuri), la radio (programul 1 sau Radio 3 Tineret), multă muzică nouă străină, hituri din topurile europene sau rock heavy. Erau momente în care găseai orice noutate – din Occident! – pe disc sau pe bandă de magnetofon. O întrebare la care nu s-a răspuns niciodată este:cum intra afis lansare FSU 13muzica asta în țară? Căci – nu trebuie uitat, fiindcă cei tineri nu mai știu – era o perioadă de teroare totală, nu se găseau reviste străine, nu emiteau decât TVR și Radio România, nu se găseau în magazine decât discuri (vorbim de viniluri, desigur) din țările socialiste (dacă mai știe cineva ce înseamnă asta și poate să enumere țările din „lagărul socialist”)… sau licențe indiene. Pare un mister la fel de mare ca întrebarea „de unde apar bancurile?“, dar din fericire aici avem niște răspunsuri. În epoca aceea de privațiuni, în care nu găseai nici carne sau cafea, plăcerea de a fi la curent cu Occidentul măcar într-un domeniu oferea o plăcere adâncă, o mândrie, o satisfacție care îți mai acoperea grijile. Cred că este unul dintre marile mistere culturale din epocă, care ar merita cercetări ample, sociologice, nu doar cîteva amintiri ale mele și ale prietenilor mei. Căci fiecare dintre noi – cei care făceam rost de discuri sau muzici pe atunci, care imprimam benzi sau eram disc jockey avem mii de conexiuni și legături personale. Eu îmi permit să fac un mic istoric fiindcă m-am aflat cel mai îndelung timp în acel mediu și am cunoscut, rând pe rând, generațiile micului nucleu de responsabili pentru tonele de muzică străină care au împânzit România timp de decenii.” (Florin-Silviu Ursulescu)