Nora Iuga citește „Fără chip“ (din volumul „Povestiri cu înjurături“) de Sorin Stoica

dincolo-de-frontiere

sorin_stoicaAventura conștiinței mele a început fix într-o după-amiază din toamna anului 1981. Nu trebuie să-mi spună nimeni că mai sunt cel puțin alți doi prozatori care mi-au luat-o înainte folosind aceeași deschidere. Știu prea bine și chiar îmi asum asta, dar simt nevoia să folosesc niște cuvinte deja educate, domesticite. Prefer să gândesc prin cuvintele altora, dacă așa ceva e posibil, pentru că, uneori, n-am suficientă încredere în cele produse de mine. Mereu vorbim cu cuvintele altora. Nu cunosc pe nimeni care să poată pretinde că a inventat vreun cuvânt.

Lasă un răspuns